Holocaustul în România - Persecutarea Evreilor și Rromilor

28.03.2025

Contextul Istoric - Ascensiunea antisemitismului în România

În perioada interbelică, România avea una dintre cele mai mari comunități evreiești din Europa, estimată la aproximativ 750.000 de persoane. Evreii erau concentrați în special în Moldova, Bucovina, Basarabia, Transilvania și Muntenia, unde aveau un rol semnificativ în economie, educație, cultură și știință.

Evreii dețineau circa 30% din afacerile comerciale și industriale din marile orașe.

În Bucovina și Basarabia, comunitățile evreiești erau extrem de active în viața socială și politică.

În anii '20 și '30, a început o escaladare a antisemitismului, promovată de partide naționaliste și fasciste.

Dictatura Monarhică a lui Carol al II-lea (1938-1940) și ascensiunea lui Ion Antonescu

După căderea guvernului Goga în februarie 1938, Regele Carol al II-lea a instaurat un regim autoritar și a continuat politicile antisemite:

Legi care interziceau evreilor să lucreze în armata română.
Interdicția evreilor de a fi funcționari publici sau profesori.
Exproprierea proprietăților evreiești în anumite regiuni.

În 1940, România pierde Basarabia, Bucovina de Nord și Transilvania de Nord, ceea ce duce la o criză politică și la căderea lui Carol al II-lea. Ion Antonescu preia puterea și instaurează un regim dictatorial dur.

RoHolocaust

Pentru informații mai detaliate despre masacrele și pogromurile din România în timpul Holocaustului

Pogromul de la București (21-23 ianuarie 1941)

Pe 21 ianuarie 1941, legionarii au declanșat o rebeliune împotriva regimului Antonescu, după ce acesta a încercat să limiteze puterea Mișcării Legionare. În haosul care a urmat, evreii din București au devenit ținte principale ale atacurilor violente.

Casele și magazinele evreiești au fost devastate, prădate și incendiate.

Evreii au fost bătuți, umiliți și uciși în plină stradă.

Sinagogile din București au fost vandalizate și incendiate.

Unii evrei au fost aruncați în lacul Cişmigiu sau executați în pădurea Jilava

Pogromul de la Iași (28-30 iunie 1941)

Unul dintre cele mai violente episoade ale Holocaustului în România a avut loc la Iași, unde autoritățile române au organizat un masacru împotriva evreilor din Iași.

Evenimentele-cheie (pe scurt)

Pe 29 iunie 1941, militari români și germani, împreună cu civili instigați de autorități, au început execuțiile în masă ale evreilor.
Aproximativ 13.000 de evrei au fost uciși, unii împușcați pe loc, alții trimiși în trenurile morții.
Evreii au fost urcați în trenuri sigilate și lăsați fără apă sau aer. Mulți au murit sufocați.

Zvonurile și ordinele Oficiale:

27 iunie 1941: Poliția și jandarmeria au primit ordin să marcheze casele evreilor cu semnul "X" și să pregătească liste cu evreii din oraș.

Zvonuri false au fost răspândite intenționat, afirmând că evreii au semnalizat avioanelor sovietice și că trag asupra soldaților români și germani.
Locuitorii români ai orașului au fost instigați să participe la atacuri, fiind convinși că evreii sunt "trădători" și "dușmani ai națiunii".

Consecințe și recunoașterea oficială

În 2003, Comisia Wiesel a confirmat oficial implicarea statului român în Holocaust.

În 2010, a fost ridicat un memorial în Iași pentru victimele pogromului.

În 2021, România a adoptat o strategie națională de combatere a antisemitismului, menționând explicit pogromul de la Iași.

Principalele Partide Politice Antisemite din România

Partidul Național Creștin (PNC) condus de Octavian Goga și A.C. Cuza, care avea o ideologie antisemită radicală.
Mișcarea Legionară (Garda de Fier), fondată de Corneliu Zelea Codreanu, care susținea eliminarea evreilor din viața economică și socială a României.
Partidul Totul pentru Țară, anexul Mișcării Legionare, activ în perioada 1937-1941.

Guvernul Cuza-Goga / Octavian Goga

În decembrie 1937, Octavian Goga a format un guvern de coaliție susținut de Regele Carol al II-lea.

Măsuri antisemite adoptate:

Retragerea cetățeniei române pentru 225.000 de evrei (aproximativ o treime din totalul evreilor din România).
Interdicția evreilor de a ocupa funcții publice și administrative.
Limitarea accesului evreilor la educație și interzicerea acestora din unele profesii liberale.
Boicotarea afacerilor evreiești și propaganda antisemită în presă.

Regimul lui Ion Antonescu și colaboraționismul cu Germania nazistă (1940-1944)

Mareșalul Ion Antonescu a fost liderul României în perioada în care țara a participat activ la Holocaust. În septembrie 1940, el a format un guvern împreună cu Mișcarea Legionară, dar după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, Antonescu a preluat controlul absolut

Colaborarea cu Germania nazistă

România a devenit un stat aliat al Germaniei naziste, acceptând să implementeze politicile de exterminare a evreilor.
În 1941, România a participat la invazia URSS (Operațiunea Barbarossa), ceea ce a declanșat masacrele împotriva evreilor din Basarabia și Bucovina.

Masacrul de la Abator

Una dintre cele mai îngrozitoare crime a avut loc la Abatorul Comunal din București, unde legionarii au capturat zeci de evrei și i-au torturat cu o cruzime extremă.

Victimele au fost măcelărite ca niște animale, unele dintre ele fiind atârnate în cârligele de carne.
Pe cadavrele unor evrei au fost scrise mesaje precum "carne casher", într-un act de batjocură macabră.
Mulți evrei au fost decapitați, iar trupurile lor mutilate au fost expuse ca avertisment.

Etapele masacrului:

Etapa I:

A. Raidurile asupra caselor evreiești

Soldații români, polițiștii, jandarmii și civilii înarmați au năvălit în casele evreilor, jefuindu-le și scoțându-i afară cu forța.

Evreii prinși au fost bătuți, umiliți și târâți prin oraș.

Mulți au fost împușcați pe loc, în casele lor sau în stradă.

B. Execuțiile în masă la Prefectură și pe străzile orașului

Mii de evrei au fost adunați în curtea Prefecturii, unde au fost bătuți și umiliți.

Ofițerii germani și români au ordonat mitralierea lor în grupuri, corpurile fiind lăsate în plină stradă.

Soldații români și civilii au început o vânătoare de evrei prin tot orașul, trăgând în oricine încerca să fugă.

Unii evrei au fost aruncați în râul Bahlui pentru a se îneca.

Etapa II: Trenurile Morții

Organizarea deportărilor

Aproximativ 5.000 de evrei au fost îmbarcați în două trenuri cu destinații necunoscute.
Primul tren a plecat spre Călărași, iar al doilea spre Podu Iloaiei.
Evreii au fost înghesuiți în vagoane de marfă, fără ferestre, fără apă, fără aer.
Temperatura în interiorul vagoanelor a ajuns la aprox. 50°C, iar oamenii au murit asfixiați sau deshidratați.

Bilanțul trenurilor morții

În trenul spre Călărași, din 2.530 de persoane, doar 1.011 au supraviețuit.

În trenul spre Podu Iloaiei, 1.194 din 2.700 de evrei au murit în drum.
În total, peste 2.500 de evrei au murit în trenurile morții.