CE ESTE O CONSTITUȚIE?

Constituția este legea fundamentală a unui stat, documentul suprem care stabilește:

• organizarea statului;

• modul de funcționare al autorităților;

• raporturile dintre cetățeni și stat;

• drepturile și libertățile fundamentale;

• tipul de regim politic.

Rolul unei constituții: este de a oferi stabilitate și legalitate în viața politică și socială a unei țări, precum și de a asigura separarea puterilor în stat:

Legislativă

Executivă

Judecătorească

 1. STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENȚIEI DE LA PARIS (1864)

• Adoptat de Alexandru Ioan Cuza, în urma conflictului cu Parlamentul.

• Nu este o constituție propriu-zisă, ci un act cu caracter constituțional.

• Se bazează pe Convenția de la Paris (1858), dar oferă mai multă putere domnitorului.

Caracteristici:

• Introduce Parlamentul bicameral: Adunarea Electivă și Corpul Ponderator (Senatul).

• Cuza are puterea de a numi și revoca miniștri, de a dizolva Parlamentul.

• Puterea executivă este consolidată, în dauna celei legislative.

• Domnitorul poate emite decrete cu putere de lege.

 Se poate vorbi de o monarhie autoritară.

2. CONSTITUȚIA DIN 1866

Adoptată după abdicarea lui Cuza și venirea principelui Carol I pe tronul României, este prima constituție modernă a statului român. A fost inspirată de Constituția Belgiei din 1831.

Caracteristici:

• Instituie principiul separației puterilor în stat.

• Regele are atribuții importante: numește și revocă guvernul, sancționează și promulgă legi, dizolvă Parlamentul.

• Parlament bicameral: Senatul și Adunarea Deputaților.

• Votul este cenzitar, bazat pe avere și educație.

• Consfințește drepturi cetățenești precum libertatea individuală, libertatea presei, inviolabilitatea domiciliului.

A fost modificată în 1884, pentru a lărgi baza electorală. 

3. CONSTITUȚIA DIN 1923

• Elaborată în contextul Marii Uniri (1918) și al consolidării României Mari.

• Promulgată în timpul domniei regelui Ferdinand I.

• Răspunde nevoii de a adapta structura statului la noile realități teritoriale și demografice.

4. CONSTITUȚIA DIN 1938

• Impusă de regele Carol al II-lea, în contextul creșterii extremismului și al crizei politice.

• Marchează instaurarea dictaturii regale și sfârșitul regimului parlamentar.

Caracteristici:

• Regele dobândește puteri executive și legislative sporite.
• Parlamentul este redus la un rol decorativ, iar alegerile sunt controlate.
• Se instaurează partidul unic – Frontul Renașterii Naționale.
• Activitatea partidelor politice este interzisă.
• Libertățile cetățenești sunt restrânse.
• Justiția devine subordonată puterii executive.

Este o constituție autoritară, ce pregătește instaurarea regimului totalitar.

5. CONSTITUȚIILE COMUNISTE 

Constituția din 1952

• Consfințește regimul totalitar și puterea absolută a Partidului Muncitoresc Român.
• Accentuează rolul conducător al clasei muncitoare și al URSS.
• Introduce elemente propagandistice: "legătura de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică".

Constituția din 1965

• România devine Republica Socialistă România.

• Adoptată la venirea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea PCR.

• Stabilește o funcție prezidențială – Președintele RSR – deținută de Ceaușescu.

• PCR este declarat forța conducătoare a întregii societăți.

• Prevede o economie planificată, centralizată.

• Limbajul propagandistic se intensifică.

 Această constituție a stat la baza regimului dictatorial comunist până în 1989.

6. CONSTITUȚIA DIN 1991 (revizuită în 2003)

• Adoptată după Revoluția din decembrie 1989.

• România devine stat democratic de drept, cu economie de piață.

• Se stabilește un regim semiprezidențial, cu separarea clară a puterilor.

 Caracteristici:

• Recunoaște și garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

• Introduce pluralismul politic, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate privată.

• Parlament bicameral: Senatul și Camera Deputaților.

• Alegeri libere, multipartitism.

• Economia de piață devine temelia sistemului economic.

• A fost revizuită în 2003:

  • Mandatul președintelui se extinde la 5 ani;

  • Se precizează posibilitatea aderării la UE și NATO;

  • Cetățenii UE au dreptul să aleagă și să fie aleși în administrația locală.