Ascesiunea Regimului lui Adolf Hitler- De la o Republică la un haos total
28.03.2025
Ascensiunea lui Adolf Hitler și a nazismului nu a fost un accident, ci rezultatul unei combinații periculoase de factori economici, politici și sociali. În doar câțiva ani, Germania a trecut de la o republică relativ stabilă la o dictatură totalitară, în care libertățile individuale au fost distruse...
Cum a ajuns Germania de la o Republică la un stat anti-semit cu regim autoritar ?
I. Haosul după Primul R.M.
După înfrângerea din Primul Război Mondial (1914-1918), Germania a fost obligată să accepte Tratatul de la Versailles (1919), un document umilitor care a impus condiții economice și teritoriale dure. Țara a fost forțată să plătească despăgubiri uriașe, să-și reducă drastic armata și să cedeze teritorii importante. Aceste măsuri au provocat o criză economică severă și un sentiment de umilință națională, alimente perfecte pentru idei radicale.
În această perioadă, Germania era condusă de Republica de la Weimar, un sistem democratic slab, frecvent contestat de extremiști de stânga și de dreapta. Economia a fost devastată de hiperinflația din 1923, când banii și-au pierdut complet valoarea, iar populația a fost aruncată într-o mare sărăcie.
II. Hitler și Partidul Nazist: De la un partid marginal la Capul Statului
Adolf Hitler, un fost caporal din Primul Război Mondial, a intrat în politică în anii 1920 și s-a alăturat Partidului Muncitoresc Național-Socialist German (NSDAP), cunoscut ca Partidul Nazist. În 1923, a încercat un puci eșuat la München (Puciul de la Berărie), pentru care a fost închis. Însă, în timpul detenției, a scris Mein Kampf, manifestul său politic, în care a expus ideologia sa rasistă, naționalistă și anti-semită.
După eliberare, Hitler a schimbat strategia. În locul loviturilor de stat, a decis să ajungă la putere prin alegeri, exploatând frustrarea poporului german.
În anii 1930, Germania a fost lovită de Marea Criză Economică, iar milioane de oameni au rămas fără locuri de muncă. Partidul Nazist a folosit această situație pentru a câștiga sprijin, promițând redresare economică, măreția Germaniei și eliminarea "dușmanilor interni" (evreii, comuniștii).
III. Un an decisiv, 1933- Adolf Hitler ajunge Cancelar al Germaniei
Pe 30 ianuarie 1933, Adolf Hitler a fost numit Cancelar al Germaniei de către președintele Paul von Hindenburg. Deși naziștii nu aveau majoritate absolută în Reichstag (parlament), Hitler a profitat de oportunitățile care i-au apărut.
Un moment crucial a fost incendiul Reichstagului (27 februarie 1933), un atac asupra Parlamentului german pe care naziștii l-au folosit ca pretext pentru a distruge opoziția. Acuzând comuniștii de complot, Hitler a obținut Legea pentru Protecția Poporului și a Statului, care a desființat multe drepturi democratice.
Pe 23 martie 1933, naziștii au forțat trecerea Legii de Atribuire a Puterilor (Ermächtigungsgesetz), care i-a oferit lui Hitler puteri dictatoriale. În doar câteva luni, toate partidele politice au fost interzise, iar Germania a devenit un stat totalitar:
După moartea președintelui Hindenburg în 1934, Hitler și-a consolidat puterea:
- S-a autoproclamat Führer (lider suprem), combinând funcțiile de cancelar și președinte.
- A eliminat opoziția din interiorul partidului nazist (Noaptea Cuțitelor Lungi – 1934).
- A creat un stat polițienesc prin Gestapo (poliția secretă) și SS (trupele de elită).
- A început propaganda masivă pentru a controla mințile germanilor, folosindu-se de radio, ziare și filme.